Prin venirea lui Spiru Haret la conducerea Ministerului Educaţiei (1901-1904), s-a creat „Asociaţia Învăţătorilor şi Învăţătoarelor din România” la 01.07.1902, reprezentant al judeţului nostru fiind Preot Popescu - Balta. Intenţia a fost de „a coborî şcoala în mijlocul poporului prin activitatea extraşcolară desfăşurată de învăţători”. „Asociaţia Învăţătorilor şi Învăţătoarelor din România” organiza cursuri de vară pentru perfecţionare, cu prioritate în domeniul psihologiei copilului. „Asociaţia Învăţătorilor” din Judeţul Mehedinţi s-a înfiinţat în 1916, casa a învăţătorilor, de fapt – casă a corpului didactic. În decembrie 1945, „Asociaţia Învăţătorilor din judeţul Mehedinţi” s-a transformat în Sindicatul Învăţătorilor mehedinţeni, patrimoniul s-a risipit, iar publicaţiile dascălilor şi-au încetat activitatea . În 1971, prin Decizia nr. 259/10.07.1971 Consiliului Popular al Judeţului Mehedinţi, se reînfiinţează Casa Corpului Didactic din judeţul Mehedinţi ,,ca instituţie cu caracter metodic, ştiinţific, cultural şi educativ a personalului didactic din învăţământul de cultură generală”, funcţionând în baza „Regulamentului de organizare şi funcţionare a Casei Corpului Didactic”. Activităţile desfăşurate de-a lungul anilor au consacrat Casa Corpului Didactic drept o prestigioasă instituţie a învăţământului mehedinţean. Ca urmare a ordinului Ministerului Învăţământului din 1986, casele corpului didactic şi-au încetat activitatea temporar. Din 01.02.1990, Casa Corpului Didactic a Judeţului Mehedinţi îşi reia activitatea.

În societatea bazată pe cunoaștere, educaţia pe tot parcursul vieţii a devenit un concept firesc justificat de accelerarea schimbărilor din sistemul social global, care pretind proceduri coerente, eficiente şi fiabile pentru asigurarea resurselor umane competente tuturor subsistemelor societății. Competențele dobândite prin formarea inițială nu mai sunt suficiente pentru întreaga viaţă, perimarea lor fiind tot mai accelerată. Acest lucru justifică reformarea sistemului de educaţie atât printr-o reformă firească, de evoluție, dar şi prin reforme profunde de restructurare. Misiunea asumată de lege este de formare, prin educație, a infrastructurii mentale a societății românești, în acord cu noile cerințe, derivate din statutul României, de țară membră a Uniunii Europene şi din funcționarea în contextul globalizării, şi de generare sustenabilă a unei resurse umane naționale înalt competitive, capabilă să funcționeze eficient în societatea actuală şi viitoare (Legea educației naționale, 2011). Educaţia pe tot parcursul vieţii are o componentă verticală şi una orizontală. Componenta verticală este temporală şi se referă la educaţia continuă, toată viaţa, iar componenta orizontală se referă la cele trei forme ale educaţiei: formală (organizată şi structurată, care se realizează într-un cadru instituționalizat), nonformală (considerată ca fiind învăţarea integrată în cadrul unor activităţi planificate, cu obiective de învăţare, şi care nu urmează în mod explicit un curriculum) şi informală (rezultatul unor activităţi zilnice legate de muncă, mediul familial, timpul liber şi nu este organizată/structurată din punct de vedere al obiectivelor, duratei ori sprijinului pentru învăţare (Legea educației naționale, 2011). Casa Corpului Didactic Mehedinţi, ca şi celelalte instituții de acelaşi fel, este organizată ca instituție conexă de învățământ ce are misiunea de a promova inovația şi reforma în educație, de a asigura cadrul pentru dezvoltarea personală şi profesională a personalului din învăţământul preuniversitar, în corelație cu standardele profesionale pentru profesiunea didactică, standardele de calitate şi competențele profesionale (Regulament de organizare şi funcţionare a casei corpului didactic, 2011). Asigura formarea continuă a cadrelor didactice, propunând şi programe de formare inițială ce asigură competențele necesare unui învățământ de calitate

Exigențele faţă de profesie se corelează strâns cu cele pe care societatea le manifestă, în dinamica dezvoltării ei, faţă de educație. În acest context, învăţarea pe tot parcursul vieţii (Lifelong learning) trebuie abordată ca o necesitate obiectivă impusă de tranziția către o economie şi o societate bazate pe cunoaștere. Orientările actuale, la nivel european, plasează întreaga dezvoltare a sistemelor educaţionale și de formare profesională în perspectiva cerințelor societății și economiei bazate pe cunoaștere. În schimb, fiecare stat european are, în continuare, responsabilitatea deplină în privinţa conţinutului educaţiei și a organizării sistemului educaţional propriu. În acest sens, așa cum rezultă din concluziile Consiliului din 12 mai 2009 privind un cadru strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educaţiei și formării profesionale („ET 2020”), statele membre convin asupra următoarelor cinci criterii de referinţă: Participarea adulților la procesul de învăţare de-a lungul vieţii În vederea creșterii participării adulților la procesul de învăţare de-a lungul vieţii, în special a celor cu un nivel scăzut de calificare astfel încât până în 2020, în medie cel puţin 15 % dintre adulţi ar trebui să participe la programele de învăţare de-a lungul vieţii. Diminuarea numărului de persoane cu nivel scăzut al competențelor de bază Pentru a garanta că toți cursanții ating un nivel adecvat al competențelor de bază, în special citire, matematică și științe exacte până în 2020, procentul persoanelor cu vârsta de 15 ani cu competenţe scăzute de citire, matematică și științe exacte ar trebui să fie mai mic de 15 %. Creșterea numărului de persoane care frecventează învăţământul terțiar Dată fiind cererea tot mai mare de absolvenți ai învățământului terțiar și recunoscând totodată importanța egală a educaţiei și formării profesionale până în anul 2020, proporția persoanelor de 30-34 de ani care frecventează învăţământul terțiar, ar trebui să fie de cel puţin 40 %. Scăderea ratei de abandon școlar timpuriu din sistemele de educație și formare Formarea profesională sau învăţarea pe tot parcursul vieţii are două componente, respectiv formarea profesională inițială, care se referă mai precis la formarea universitară şi postuniversitară a adulților (indivizii participă la programe de formare pentru ei înșiși) şi formarea profesională continuă, care presupune un proces continuu de învăţare, la nivel postuniversitar, casa corpului didactic fiind un furnizor de formare continuă al cărui grup-țintă îl reprezintă cadrele didactice din învăţământul preuniversitar şi personalul didactic auxiliar. Situaţia geopolitică oferă ţării noastre posibilitatea unor diverse formule de cooperare internațională, cu implicaţii specifice asupra educaţiei, datorată disponibilităților partenerilor de a sprijini reformele din domeniul educaţional. Apariţia concurenței, atât între sistemele de educație, care îşi atribuie şi funcții educative, pe de o parte, cât şi între diferitele componente ale sistemului, între diversele opțiuni teoretice şi metodologice constituie un factor important care influențează managementul educaţional.

Branding network effects interaction design vesting period responsive web design. Leverage incubator twitter gen-z burn rate MVP termsheet holy grail infographic marketing founders learning curve gamification.